Ai intrat în solar dimineața și te-ai trezit cu frunze până la genunchi, umezeală grea și roșii care parcă stau pe loc. Mulți rup la întâmplare și se miră apoi că se oprește producția. Hai să vedem exact ce frunze scoți de la roșiile din solar ca să aerisești planta, dar fără să o chinui.
Cum arată tufele înainte să începi și ce urmărești la ele
În iunie-iulie, când intri prima dată serios la lucru în solar, plantele de roșii (Solanum lycopersicum) sunt de obicei stufoase, cu frunze până jos, unele deja ating pământul, altele sunt galbene sau pătate. Mulți le lasă așa, de teamă să nu afecteze producția.
Aerul cald și umed rămâne blocat în masă de frunze, mai ales jos, lângă sol. Acolo apar de obicei primele pete de mană sau de alte boli. Exact frunzele care par „nevinovate” la bază devin focarul de probleme în plin sezon.
Primul lucru pe care îl urmărești, înainte să te apuci de rupt, este structura plantei: câte tulpini la fiecare, cât de deasă e frunza în interior, câte frunze ating folia sau solul. Nu te uiți doar la cât e de verde, ci la cum circulă aerul printre tije.
La roșiile palisate pe sfoară sau pe spalier, scopul este să ai o tulpină principală clară, frunză sănătoasă în partea de sus și spațiu gol sub etajele de fructe, ca să poți și lucra, și uda fără să tot lovești frunze.
Ce frunze tai prima dată ca să ajuți planta, nu s-o chinui
Când te apuci de lucrare, nu sari direct în mijlocul tufei cu foarfeca. Începi mereu cu baza plantei. Primele care pleacă sunt frunzele de la baza tulpinii, cele care aproape se târăsc pe sol sau au atins deja mulciul ori pământul ud.
Aceste frunze se udă ușor la fiecare stropire, rețin apă, murdărie și spori de boli. De obicei, sunt și cele care se îngălbenesc primele. Le tai cât mai aproape de tulpină, lăsând un ciot mic, ca să nu decojești coaja plantei.
Următoarele pe listă sunt frunzele îngălbenite sau pătate, indiferent unde sunt pe plantă. Dacă vezi pete maronii, zone arse sau frunză care s-a lăsat moale, nu o mai lași în plantă, chiar dacă mai are o bucată verde. Este deja o poartă de intrare pentru boli.
Apoi verifici zona din jurul primului etaj de fructe. La roșiile din solar, de regulă se scot treptat frunzele sub primul etaj de fructe, pe măsură ce ciorchinele s-a legat bine și roșiile încep să se îngroașe. Asta ajută la aerisire și la maturarea mai uniformă a fructelor.
Important: nu rupi niciodată frunze sănătoase de sus, din zona de creștere, ca să „luminezi” solarul. Partea de sus este motorul plantei, acolo se face fotosinteza care hrănește roșiile. Jos cureți, sus lași verdele să muncească.
Ai grijă să deosebești frunza normală de lăstarii laterali (copili). Frunza iese direct din tulpină, lăstarul apare în unghiul dintre frunză și tulpină, ca o mică tulpină nouă. Copilii se gestionează separat, nu îi tai la grămadă cu frunzele.
Ca să lucrezi curat, îți trebuie puține lucruri:
- o foarfecă de grădină bine ascuțită sau un briceag curat
- mănuși, mai ales dacă ai multe plante
- o găleată sau un sac în care strângi frunzele tăiate, să nu le lași pe jos
Dezinfectează din când în când lama foarfecii cu alcool sanitar sau cu o soluție recomandată la fitofarmacie, mai ales dacă ai tăiat frunze bolnave. Altfel, plimbi boala din plantă în plantă.
Când și cât defoliezi, în funcție de etapă și de sezon
La început de sezon, în mai-iunie, plantele încă sunt în creștere puternică, se leagă primele etaje de flori. Atunci te limitezi la baza tulpinii și la frunzele clar bolnave. Nu ai de ce să lași plantele jumulite, au nevoie să prindă forță.
Când ajungi în mijlocul verii, iulie-august, roșiile încep să se coacă pe primele ciorchini, iar în vârf se formează noi flori. Acesta este momentul în care defolierea calculată ajută foarte mult. Scoți frunzele de sub etajele de fructe care sunt aproape de coacere, astfel încât aerul și lumina să ajungă bine la ele.
În zilele caniculare, frunza rămasă deasupra fructelor le apără de arsuri solare. De aceea, nu rupe niciodată prea multe frunze deodată. Un reper bun este să nu iei mai mult de 2-3 frunze mari de la aceeași plantă într-o singură zi de lucru și să revii după câteva zile, dacă mai e nevoie.
Toamna, când nopțile se răcesc și cultura se apropie de final, poți fi un pic mai curajos cu defolierea din zona de jos și de mijloc, ca să grăbești coacerea ultimelor roșii. Dar tot lași coroană verde în partea de sus, ca planta să aibă cu ce hrăni ce a mai rămas.
În funcție de tipul de tomate, ritmul diferă. La soiurile nedeterminate, înalte, defolierea și copilirea merg toată vara, din aproape în aproape. La cele determinate, pitice, de grădină, nu scoți frunzele așa agresiv. Roșiile pitice nu se defoliază la fel, pentru că au oricum mai puțină frunză și perioadă mai scurtă de producție.
Contează și cum e sezonul. În ani ploioși, cu multe zile închise, nu te grăbești să iei foarte multă frunză, pentru că planta oricum are mai puțină lumină. În veri toride, e mai important umbritul natural al fructelor, deci lucrezi mai fin la vârf.
Greșeli care strică rapid plantele de tomate în solar
Am văzut de multe ori aceeași scenă: proprietarul se uită la solar, vede că e „junglă” și într-o sâmbătă după-amiază jumulește tot, să arate ordonat. Două zile mai târziu, frunza rămasă se lasă, fructele se opăresc la soare și planta intră în stres puternic.
Prima greșeală este defolierea în exces, dintr-un foc. Roșiile respiră prin frunze și tot prin frunze produc zaharurile care ajung în fruct. Dacă lași doar tulpina cu câteva frunzulițe în vârf, planta se chinuie să susțină ciorchinii existenți și nu mai leagă alții noi.
Altă greșeală este ruperea frunzelor cu mâna, prin smulgere, mai ales când sunt încă verzi și tari. Așa decojești ușor o bucată de coajă de pe tulpină și creezi rană mare, pe unde intră boli și dăunători. E tentant să o faci „în fugă”, dar mai bine pui mâna pe foarfecă.
Mulți rup frunze la prânz, când plantele sunt încă încordate de căldură și mai deshidratate. Este mai blând pentru tomate să lucrezi dimineața, după ce s-au zvântat de la rouă, sau spre seară, când nu mai e soarele în forță.
O altă problemă este amestecarea copilirii cu defolierea, mai ales la cei la început. Dacă tai vârful de creștere, crezând că e lăstar de prisos, oprești planta din urcat și reduci clar producția. De aceea, merită să stai un minut să privești cum e poziționat fiecare element pe plantă.
Și încă ceva: nu lăsa niciodată pe jos frunzele tăiate, mai ales dacă aveau pete sau erau bolnave. Aduni totul în sac sau găleată și le scoți din solar. Dacă le lași acolo, ai făcut jumătate de drum pentru sporii de boli, care se ridică la prima udare.
Când te oprești și ce mai urmărești după ce ai defoliat
Un reper simplu: la roșiile din solar bine îngrijite, tulpina este curată până puțin sub primul etaj de fructe care încă mai produce, iar deasupra fiecărui ciorchine ai minim 1-2 frunze sănătoase care îl hrănesc. Dacă vezi mai mult lemn decât verde, te-ai oprit prea târziu.
După o ședință de defoliere, urmărești planta în următoarele zile. Dacă frunzele rămase se ofilesc repede pe căldură sau se răsucesc, înseamnă că ai luat prea mult sau prea brusc. Data viitoare lucrezi în mai mulți pași și ai grijă la udare.
Verifică și microclimatul din solar. Dacă după ce ai aerisit bine plantele tot simți aer greu, cu condens mult pe folie dimineața, poate fi nevoie să reglezi udarea sau aerisirea zilnică. Defolierea ajută, dar nu compensează udarea „la inspirație” sau lipsa de curent de aer.
În paralel cu defolierea, copilirea rămâne la fel de importantă. Lăstarii care cresc necontrolat aduc înapoi desimea pe care tocmai ai muncit să o reduci. Un tur rapid, o dată pe săptămână, în care verifici copilii mici și frunzele de bază face mai mult decât o operațiune radicală o dată pe lună.
Nu în ultimul rând, adaptezi modul în care rupi frunzele la soiurile pe care le ai. Unele hibride moderne sunt foarte viguroase și suportă mai bine defolierea, altele, mai ales soiuri vechi, cu frunză cartof, reacționează mai sensibil și preferă intervenții mai blânde.
Întrebări frecvente
Când încep prima dată să rup frunzele la roșii în solar?
Când plantele s-au prins bine și au început să lege primul etaj de flori. Atunci poți scoate frunzele care ating solul și pe cele evident bolnave, fără să afectezi creșterea generală.
Pot să rup frunzele și pe ploaie sau când e foarte umed?
Nu e o idee bună, rănile rămân mult timp umede și riscul de boli crește. Alege dimineți uscate sau seri călduțe, când frunzele sunt zvântate și aerul circulă cât de cât.
Frunzele de roșii tăiate se pot pune pe compost?
Doar dacă ești sigur că au fost sănătoase. Frunzele cu pete sau mucegai e mai sigur să le scoți din grădină, ca să nu plimbi boala prin tot compostul și apoi înapoi pe straturi.
O zi petrecută printre rânduri, cu foarfeca în mână, schimbă complet felul în care arată și produc roșiile. Nu trebuie să arate ca la carte din prima, dar dacă înveți să citești planta și să tai puțin și des, în loc de mult și rar, diferența se vede în lădițele de la sfârșit de vară.
Recomandările de îngrijire sunt orientative și pot fi adaptate în funcție de soi, tipul de solar și condițiile locale. Pentru probleme grave de boli sau dăunători, cere sfatul unui horticultor sau al unui specialist de la fitofarmacie.
