Poate că ai admirat prin oraș un copac mare, cu frunze fine și flori crem, care dă o umbră plăcută când asfaltul fierbe. Multe primării plantează salcâm japonez pe aliniamente, iar firea lui rezistentă îl face tentant și pentru curți. Hai să vedem ce cere la plantare și îngrijire ca să nu regreți locul în care îl pui.
Cum îți dai seama dacă salcâmul japonez ți se potrivește în grădină
Înainte să comanzi un puiet, gândește-te unde va fi copacul peste 10-15 ani, nu doar cum arată acum, cât e mic. Un salcâm japonez (Styphnolobium japonicum) ajunge, în condiții bune, la 12-18 metri înălțime și o coroană întinsă de 8-10 metri.
Asta înseamnă că, în curți mici de oraș, dacă îl pui în mijlocul grădinii, peste câțiva ani vei avea umbră plină aproape toată ziua. E minunat vara, dar pentru legume, lavandă sau trandafiri poate să fie cam mult. În schimb, la casele cu curți mai mari, e excelent ca arbore de umbră lângă o terasă sau o bancă.
Are toleranță bună la poluare și la praf, de asta îl vezi des pe bulevarde. Se simte bine în majoritatea zonelor din România, rezistă de regulă la ierni cu -20 de grade, dar lăstarii foarte tineri pot fi afectați în iernile aspre fără zăpadă.
Un alt detaliu de luat în calcul: florile lui albe-crem, în ciorchini, apar de obicei în august, când multe plante deja s-au trecut. Sunt melifere, adică albinele le adoră. Dacă ai vecini cu stupi, vor fi încântați. Dar dacă ai în familie persoane cu alergii, ia în calcul perioada asta.
Semințele și păstăile sunt considerate toxice la ingerare. Nu intrăm în panică, nu sare nimeni singur pe ele, dar cu copii mici sau câini care rod orice găsesc pe jos, e bine să le strângi toamna.
Locul și momentul de plantare care fac diferența
Cel mai bine îl plantezi în plin soare, măcar, într-o zonă cu soare bun o mare parte din zi. În semiumbră va supraviețui, dar înflorește mult mai slab și coroana se alungește după lumină.
La sol nu este foarte pretențios. În practică, l-am văzut crescând frumos și pe argilă, și pe terenuri mai calcaroase. Totuși, dacă poți, oferă-i un sol cât de cât afânat și cu drenaj bun. Nu îi place apa băltită la rădăcini, mai ales iarna.
Distanțele contează. Ca regulă generală, păstrează cam 5-6 metri de casă, de vecini și de rețelele subterane cunoscute. Coroana are nevoie de spațiu, iar un arborist chemat peste 10 ani să „ciuntească” un copac plantat prea aproape va costa mai mult decât grădina pusă cap-coadă.
Perioade bune de plantare, în România:
- toamna: de la sfârșit de octombrie până la îngheț, mai ales la puieți cu balot de pământ sau în container
- primăvara devreme: martie – început de aprilie, înainte să pornească în vegetație
Toamna are avantajul că solul e încă cald și umed, rădăcinile încep să lucreze, iar primăvara copacul pornește deja adaptat. Dacă ai teren greu, care se îmbibă cu apă iarna, e mai prudentă plantarea de primăvară.
Înainte să te apuci, pregătește-ți câteva lucruri simple:
- lopată și cazma, să poți să sapi o groapă corectă
- o găleată sau două de apă
- compost sau mraniță bine descompusă
- un tutore de lemn solid și bandă de legat (sau o fâșie de material textil)
Nu e nevoie de îngrășăminte puternice la plantare, ba chiar pot arde rădăcinile fine. Mai bine lucrezi cu pământ de grădină și compost.
Plantarea propriu-zisă, pas cu pas
Într-o sâmbătă de toamnă, când pământul e umed și se sapă ușor, îți poți rezerva două-trei ore pentru plantare fără grabă. Contează mai mult să nu vătămi rădăcina decât să bifezi rapid lucrarea.
- Sape groapa de două ori mai lată decât balotul de rădăcini și puțin mai adâncă. Pe fundul gropii afânează solul cu cazmaua, ca rădăcinile să pătrundă ușor.
- Amestecă pământul scos cu compost sau mraniță, cam o treime compost și două treimi pământ. Nu pune îngrășăminte chimice direct în groapă.
- Pune copacul în groapă la același nivel la care a stat în pepinieră. Gâtul rădăcinii (zona de trecere dintre rădăcină și tulpină) trebuie să rămână la nivelul solului, nu îngropat adânc.
- Așază tutorele, la 10-15 cm de tulpină, pe direcția vântului dominant, și bate-l bine în sol. Prinde tulpina de tutore cu o legătură moale, în formă de 8, ca să nu frece scoarța.
- Umple groapa treptat cu amestecul de pământ, tasând ușor cu mâna sau cu piciorul, ca să elimini golurile de aer. Formează o mică bordură de pământ în jurul trunchiului.
- Uda abundent, măcar o găleată – două, lăsând apa să se infiltreze încet. Dacă pământul mai coboară, completează cu încă un strat subțire.
Dacă e foarte vânt, mai ales în zone deschise, te ajută mult tutorele în primii 2-3 ani. Fără el, copacul se poate clătina în groapă, iar rădăcinile tinere se rup înainte să apuce să prindă bine.
Primii ani: apă, tăieri și cum se schimbă de la un sezon la altul
În primul sezon după plantare, cel mai mare ajutor pe care i-l poți da este apa la momentul potrivit. Nu vorbim de udat zilnic, ci de udări mai rare și serioase, ca la pomi: o dată la 7-10 zile pe timp uscat, cu suficiente găleți încât umezeala să ajungă adânc.
O mulcire cu frunze tocate, paie sau scoarță de copac în jurul tulpinii, pe un cerc de 50-80 cm, păstrează umezeala și ține buruienile la distanță. Ai grijă să nu lipești mulciul de scoarță, lasă 5-10 cm spațiu liber.
Legat de anotimpuri, cam așa arată ritmul lui la noi:
Primăvara pornește frunza destul de târziu față de alți copaci din grădină. Am primit des mesaje de la cititori care credeau că a murit, în timp ce el doar își lua timpul lui. Așteaptă până spre final de aprilie – început de mai înainte să tragi orice concluzie.
Vara, frunzele fine, compuse, dau o umbră aerisită și plăcută. În perioade cu secetă severă și temperaturi foarte mari, poate să își piardă parțial frunzele mai devreme, ca un mecanism de protecție. De regulă își revine în anii următori dacă îl ajuți cu câteva udări mai serioase.
Toamna, frunzele capătă nuanțe de galben, iar păstăile cu semințe rămân adesea agățate pe ramuri. Atunci e moment bun să cureți ce cade pe alei, mai ales dacă ai copii mici sau câini prin curte.
Iarna, trunchiul rămâne bine, dar la puieții plantați de curând poți pune la bază un strat ceva mai gros de mulci, ca să protejezi rădăcinile în iernile cu ger mare și fără zăpadă.
La tăieri, în primii ani urmărești mai mult forma. Îndepărtezi crengile rupte, cele care se încrucișează puternic sau cresc prea jos, ca să ridici coroana treptat. Momentul bun este sfârșitul iernii, înainte de pornirea vegetației. Nu exagera cu scurtările brute, altfel copacul răspunde cu mulți lăstari haotici.
Fertilizarea nu trebuie să fie agresivă. Un strat de compost la suprafața solului, primăvara, este de obicei suficient. Îngrășămintele foarte bogate în azot, date în exces, duc la creșteri rapide și moi, mai sensibile la ger.
Greșeli care îl opresc din creștere și când e cazul să chemi un specialist
Primul lucru pe care l-am văzut greșit la multe case este locul. Un salcâm japonez pus la 2 metri de casă, într-un colț îngust de curte, va deveni, după câțiva ani, mai mult o problemă decât un ajutor. Coroana se lovește de acoperiș, rădăcinile ridică pavajul, și ajungi să plătești tăieri repetate.
Altă greșeală des întâlnită este udarea de „milă”, mai ales în primii ani: câte puțin, des, doar la suprafață. Rădăcinile rămân sus, copacul nu se adâncește în sol după apă și suferă la prima vară secetoasă. Mai bine uzi rar și temeinic.
Solul cu apă băltită este o problemă serioasă. Dacă după ploi puternice vezi că apa stă zile întregi în groapa unde l-ai pus, există risc ca rădăcinile să putrezească. În astfel de situații, e bine să discuți cu cineva cu experiență în grădini sau cu un specialist, care poate sugera fie drenaj, fie o altă specie mai potrivită.
La capitolul boli și dăunători, în grădini particulare nu se vede foarte des atac masiv, dar pot apărea afide sau unele boli fungice pe frunze în veri foarte umede. Pentru tratamente concrete, e mai sigur să mergi la o fitofarmacie cu o frunză afectată decât să încerci „după ureche”. Respectă mereu eticheta produselor.
Când copacul ajunge mare și ai nevoie de tăieri la înălțime, nu încerca singur cu scara și drujba. Un arborist sau o firmă de întreținere arbori are echipamente și cunoștințe pentru tăieri corecte, fără riscul de a-ți lovi acoperișul sau firele electrice.
Întrebări frecvente
Cât de repede crește un salcâm japonez?
În primii ani, la îngrijire bună, poți avea creșteri de 30-60 cm pe an. Ritmul depinde mult de sol, apă și de cât de bine s-a prins puietul. După ce ajunge la câțiva metri, creșterea încetinește treptat.
Rezistă salcâmul japonez la iernile reci din România?
În general da, se comportă bine în majoritatea zonelor, cu ierni obișnuite. Puieții foarte tineri pot avea vârfurile afectate la geruri sub -20 de grade, mai ales fără zăpadă. Un strat de mulci la bază ajută mult.
Pot să plantez salcâm japonez lângă terasă?
Poți, dacă păstrezi o distanță de minim 4-5 metri, ca să aibă loc coroana. Gândește-te și la umbră: peste ani, terasa va fi aproape permanent la umbră, ceea ce poate fi un avantaj vara, dar nu și primăvara devreme.
Un copac mare, odată pus, nu mai e ușor de mutat. Dacă îți faci un pic de timp să alegi locul bun și să îl ajuți la început, salcâmul japonez poate deveni exact copacul acela sub care bei cafeaua într-o dimineață de august, când tot cartierul fierbe.
Recomandările de îngrijire sunt orientative și pot varia în funcție de sol, climă și expunere. Pentru probleme grave, boli sau tăieri la arbori mari, cere sfatul unui horticultor, inginer agronom sau al unui specialist în întreținerea arborilor.
